Pandemia de Covid-19 a reconfigurat relațiile de muncă aducând noi particularități și riscuri în funcție de natura activităților desfășurate la nivelul fiecărui angajator. La aceasta, se adaugă modificări recente privind legislația muncii. În acest context, o reanalizare a regulamentelor și a politicilor interne în anul 2021, devine atât o obligativitate, cât și o necesitate pentru fiecare angajator.
La ce modificări din legislația muncii trebuie să fie atenți angajatorii în anul 2021?
Regulile de organizare a activității de resurse umane și salarizare, au fost clarificate. Astfel, potrivit noilor modificări din legislația muncii, angajatorii au la dispoziție două modalități de lucru:
- organizarea la nivel intern a activității de resurse umane și salarizare. Aceasta se poate realiza prin asumarea de către angajator a atribuțiilor specifice relațiilor de muncă sau prin delegarea responsabilității privind organizarea, unuia sau mai multor salariați;
- contractarea unor servicii externe, specializate în resurse umane și salarizare, coordonate de către un expert în legislația muncii.
Au fost modificate în legislația muncii prevederile referitoare la discriminare și cele care privesc hărțuirea morală la locul de muncă:
- hărțuirea morală este definită ca fiind orice comportament, manifestat prin conduită ostilă sau nedorită, comentarii verbale, acțiuni sau gesturi. Acesta poate fi exercitat cu privire la un angajat de către un alt angajat, aflat la același nivel ierarhic, sau de către un subaltern sau superior;
- hărțuirea morală la locul de muncă include inclusiv stresul și epuizarea fizică.
Hărțuirea morală, inclusiv stresul și epuizarea fizică la locul de muncă, sancționate cu amenzi drastice.
- angajații care săvârșesc acte sau fapte privind hărțuirea morală la locul de muncă, răspund disciplinar conform regulamentelor interne. Pot fi sancționați însă și cu amendă, cuprinsă între 10.000 și 15.000 lei;
- angajatorul care nu ia măsurile necesare în scopul de a preveni și combate hărțuirea morală la locul de muncă poate fi sancționat cu amendă, cuprinsă între 30.000 și 50.000 de lei. Acesta are obligația includerii măsurilor și în regulamentul intern al unității ;
- angajații hărțuiți moral pot obține despăgubiri în instanță, daune compensatorii și morale. Pot primi chiar și sume de bani de la angajator pentru consiliere psihologică.
Modificările din legislația muncii introduc în Codul Muncii prevederi referitoare la conciliere. Concilierea este modalitatea de soluționare amiabilă a conflictelor dintre angajatori și angajați privind relațiile de muncă.
Concilierea, primul pas în soluționarea conflictelor privind relațiile de muncă dintre angajatori și angajați.
Pentru a putea recurge la procedura concilierii atunci când apar conflicte în relațiile de muncă, angajatorii trebuie să aibă în vedere inserarea unei clauze de conciliere în contractul individual de muncă al angajaților. În același timp conform modificărilor din legislația muncii trebuie să efectueze și modificări ale regulamentului intern. Respectiv, să includă prevederi cu privire la modalitățile de soluționare alternativă a diferendelor individuale de muncă.
Modificările din legislația muncii includ în Codul Muncii prevederi care permit angajatorului în cazul cercetării disciplinare a salariatului, să poată apela inclusiv la un consultant extern specializat în legislația muncii. La rândul său salariatul are dreptul de a fi asistat de un consultant extern specializat în legislația muncii.
Expertul în legislația muncii, o nouă specializare introdusă prin modificările privind legislația muncii.
Munca suplimentară, devine sancționată mai drastic, cu amenzi de la 1.500 lei la 3.000 lei. Amenda se aplică pentru fiecare persoană identificată ca prestând muncă suplimentară în 2021, peste limitele legale.
Se consideră muncă suplimentară, peste limitele legale, munca prestată de un angajat în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal. Respectiv, atunci când angajatorul nu acordă un spor la salariu corespunzător duratei acesteia sau nu compensează orele suplimentare cu ore libere plătite în următoarele 60 zile calendaristice.
Amenzile se aplică și în situațiile în care munca suplimentară este prestată de salariați care nu au împlinit vârsta de 18 ani sau în cazul angajaților cu contracte de muncă part-time, pentru ambele cazuri, munca suplimentară fiind interzisă.
Munca suplimentară, sancționată mai drastic în 2021 cu amenzi de la 1.500 lei la 3.000 lei pentru fiecare persoană.
Reglementarea activității de telemuncă. În tot mai multe sectoare, munca de la domiciliul salariatului sau din alt loc de muncă agreat cu angajatorul, a devenit o obișnuință.
Telemunca este forma de organizare a muncii prin care salariatul își îndeplinește atribuțiile prevăzute în contractul individual de muncă, în alt loc decât locul de muncă organizat de angajator. Activitatea de telemuncă se desfășoară folosind tehnologia informațiilor și a comunicațiilor. În același timp, telemunca vine cu obligații și drepturi specifice, cât și implicații fiscale.
Reglementarea activității de telemuncă, a creat aceasta premisele implementării muncii “de oriunde”?
Angajatorii trebuie să aibă în vedere inserarea clauzelor privind telemunca în cadrul contractului individual de muncă. În același timp, trebuie să aducă și modificări importante regulamentelor interne. Acestea vor trebui să cuprindă toate prevederile care se aplică salariaților în telemuncă (drepturi, obligații, reguli privind instruirea de sănătate și securitate în muncă, reguli privind disciplina în relațiile de muncă, evaluarea performanțelor, confidențialitatea datelor).
